joi, 5 decembrie 2013

Poveste cu Mos Nicolae

  Baietelul balai vorbea cu sine inca o data, intr-o zi de ajun de Mos Niculae:

 Si azi am mers in parc.Dar nu era nimeni.M-am asezat pe leaganul acoperit cu chiciura si m-am dat tare pana cand frigul s-a simtit prin pantalonii de stofa pe care i-am primit acum doi ani de la matusa din Spania.Atunci imi erau lungi, imi atarnau in bocanci, acum sunt cam scurti, imi pisca vantul rece gleznele.Dar nu-i nimic, azi mi-am luat ciorapii mai mari a lui Alin.Sunt si grosi pe deasupra!

  Era mult mai bine vara in parc, era atat de cald si bine si puteam sa ma joc cat de mult...nu ma intreba nimeni pe unde am fost.Nici acum nu intreaba, dar e prea frig si mi-e prea foame sa mai stau.Am baut laptele la scoala dar cornul ala bun mi l-au furat baietii de la colt.Nici macar nu l-au mancat, l-au calcat in picioare, in fata mea.Oare ce au cu mine?Daca doar as avea o suta de lei m-as duce la cursurile de karate si le-as arata eu lor.Imi sta asa de bine cu centura neagra, am probat doar cu fularul tatei.

   Poate ma ajuta parintele Nicolae.El ma ajuta de fiecare data...da, ma duc sa cant si saptamana asta la cor.Poate imi da si mie ceva de Mos Nicolae, parintele este atat de bun...Oare el o fi  Mosul?Ce prostie, nu exista nici un mos.L-am vazut pe tata, cand eram mic, acum trei ani, cu o punga sub brad.Era vesel si nu pentru ca bause un paharel pe datorie de la bar, asa era el atunci;mergea inca la fabrica si ne aducea in fiecare an o punga mare cu dulciuri de fiecare Mos.Aveam chiar si oua Kinder.Si aveau si surprize!

   Nu, nu exista Mos, mosul intra pe horn si noi nu avem horn.Avem calorifere si oricum nu prea merg.Mi-a zis mama ca avem datorii la intretinere.Datoriile stiu ca se platesc cu bani si ...dar poate ma ajuta parintele Nicolae.Sigur ma ajuta.Ii spun ca pe mama o doare spatele si are mainile batatorite.Ii spun adevarul, nu il mint.E pacat sa minti, asa mi-a zis...

  Am mintit o data, i-am spus doamnei ca mi-am uitat caietul acasa...de fapt, eu nu imi facusem compunerea.Am asteptat-o pe mama sa ma ajute, imi promisese ca scriem impreuna "Familia mea"si a venit prea tarziu; am adormit asteptand-o.Atunci am visat niste sandwichuri mari cu bagheta si sunca, yumyyy...Dar am mintit si a fost doar un vis.Nu e bine sa minti...te pedepseste Doamne...

   -Ho,Ho,Ho...ce zici voinicule, vine mosul diseara? si tataie, cel cu baston, de la parter, ma bate prieteneste pe umar, apoape gata sa ma darame cu tot cu ghiozdan.E un om atat de bun...asa cred, ma priveste cu o licarire jucausa in ochi;asa ma privea si bunicul demult, asta inainte sa merga la Doamne Doamne.Cred ca are si el nepoti, dar nu i-am vazut venind pe aici niciodata...pacat, tre' sa fie un bunic de nota 10...

   -Pai nu stiu, stiti, are multe cadouri de impartit saracu', o sa am rabdare, poate vine si la mine..

   -Lasa mai baiatule, stiu eu ca ai fost cuminte, stie si Mosu' ca esti baiat de isprava...uite asa de ocupat o sa fie incat a inceput mai devreme.Nu te-a gasit acasa dar mi-a lasat mie cadoul!

Si i-a intins o mana tremurand de batranete cu o punga de plastic din Carrefour.In spatele ochelarilor i-a vazut ochii umezi de emotie...el se bucura la fel de mult ca si baietelul...

  -Uaaaaaa, o locomotiva cu vagoane si ciocolata buna cu alune si...si suc cu pai...stiam eu ca nu o sa uite si de mine...

   -La revedere tataie Nicu.Multumesc ca l-ai ajutat pe Mosu', mai tarziu poate imi povestesti de intanlirea cu el, tare as vrea sa ii multumesc si eu...

   S-a grabit sa urce scarile si sa dea vestea cea mare acasa-venise Mosu'.Dintr-odata i-a trecut un gand prin minte.S-a intors brusc, l-a prvit pe tataie Nicu, vecinul cel batran si garbovit, sarac si el ca si el, dar senin si vesel:

-Tataie Nicu,mos Nicu.sau Mos Nicolae...oare tu esti Mos Nicolae?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu