Oficial Natalia l-a luat pe marele NU in brate!
Abia o auzi ca zice mama, tata sau papa dar este o experimentata cunoscatoare a negatiei.De cateva saptamani cocheteaza timid cu un fel de NU, mai mult un NIIIIUUUUU spus in joaca si fara directie dar acum spune hotarat si direct NU catre tot ce nu ii place sau nu ii convine sa faca!
-Mami, vrei sa mancam banana?
-NUUUUUUU !!!
-Nati, hai sa ne imbracam, o sa racesti daca stai asa...
-NU NU NU!
-Tati, hai sa ne uitam pe carticelele cu animale.
-NU,NU, NIUUUUUUU !!!
Pentru noi a devenit deja frustrant.Copila, de obicei vesela si cooperanta, acum e o mare negativista si incapatanata.Nu mai ai idee ce vrea sau ce isi doreste.Spune NU vehement si iti intoarce spatele iar dupa doua secunde se intoarce zambind si face, fara a cracni, lucrul pe care tocmai l-a refuzat.
Sau NU ramane NU, mai rau, este si insotit de proteste fizice violente.Se zbate, musca si varsa lacrimi de crocodil.Mai ca te inmoi si sfarsesti tot prin a face ca ea ori mai rau, iti pierzi rabdarea si o repezi.Cartile si specialistii in comportamentul copilului ne explica ca este vorba de formarea personalitatii si incercarea de a dobandii independenta, mai pe scurt, de a trece de la bebelusul docil si limitat in actiuni la copilul care gandeste independent si care arata acest lucru prin taria cu care isi exprima punctul de vedere, mai exact refuzul.
Care ar fi secretul, cum sa o pui ca sa dea bine, mai pe romaneste?Ce sa faci sa nu dai in fiecare clipa peste NU-ul copilului?Cred ca daca ar exista un raspuns exact, meseria asta de parinte ar fi chiar usoara!
Trebuie sa ne cunoastem copilul, in primul rand, sau sa incercam sa ii intelegem comportamentul si ce se afla in spatele acestui comportament.Copiii sunt cei mai mari imitatori.Trebuie sa stim ca ceea ce vad sau ce aud la noi se va reflecta in comportamentul si in actiunile lor.Natalia ne-a auzit de multe ori spunand NU, nu ai voie, nu este bine, nu trebuie...NU, nu se face asa!Da, cuvantul NU nu trebuie folosit in dialogul cu copilul in formare sau trebuie ocolit prin "imbracarea" lui cu o haina pozitiva:
-Puiule, vrei sa lasi tu telefonul mamei si sa ne jucam impreuna cu cartonasele colorate?!
asta in loc de:
-Lasa telefonul ala copil nebunatic, ca o sa il strici!
Suna altfel nu?La fel o sa perceapa intoarcerea de situatie prin distragerea atentiei si copilul vostru, mai ales daca tonul vocii ramane calm si bland.Intotdeauna prezentarea mai multor variante in locul unui NU hotarat si brusc va avea rezultate mai bune si copilul va fi mai multumit si mai cooperant.
In cele mai multe cazuri, in spatele cuvantului NU exista o alta dorinta a copilui pe care el nu si-o poata exprima verbal.Ca si exemplu, Nataliei ii plac cantecelele, dar uneori, in mijlocul unei melodii se trezeste a spune brusc NU, NU, NU...prin asta ea vrea sa imi spuna ca s-a plictisit si vrea sa asculte o alta melodie.Posibilitatile ei de exprimare sunt inca limitate si ea incerca sa comunice fraze prin simple cuvinte.Nu mai zic ca este frustrata si suparata ca nu poate sa transmita mesajul cum trebuie sau ca eu nu pot sa o inteleg mai bine si nu ii respect intru totul dorintele.
Ca si concluzie, rolul de parinte cere multa rabdare si dragoste, cere atentie permanenta in dorintele copilului, in formarea personalitatii micutului sau micutei.NU-ul copilului este doar o etapa, nu trebuie niciodata luat la modul personal, uneori este doar o joaca, o imitatie a NU-urilor parintilor alteori este un mesaj trimis, o intreaga propozitie.Cheia este sa stii a diferentia si de a te purta in conformitate cu semnificatia transimisa de copil, atunci foarte probabil ca dupa NU va urma si DA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu